Sos de mentă și lămîie

Pe ultima sută de metri înainte de Paște, mi-am adus aminte că tare aș vrea să popularizez un genial sosuleț de mentă cu lămîie, lime, sau ce altă lămîie ciudată mai știți pe lumea asta.

Sosulețul e dedicat mielului, mielului făcut friptură, adică, dar merge excelent și peste orice garnitură cartofoasă, bulguroasă, orezoasă, cous-cous-oasă, adică de-astea carbohidrante. E răcoritor și aduce o notă de prospețime preparatelor grăsuț-fin-unsuroase, cum e fripturica asta de miel. Pe lîngă sosul tradițional al fripturii, realizat în diverse feluri, după preferințe.

Se cere mentă, sare de mare grunjoasă, zeamă de lămîie și ulei de măsline.

Menta mea e proaspăt culeasă de prin grădină, o folosesc destul de des în diverse preparate, așa că o cultiv cu drag. Se întinde și repede, nu am făcut niciun efort s-o înmulțesc.

O mînă de mentă bine spălată. Poză.

Continue reading

Share

Tort de bezea cu cremă de lamîie

Am amintit într-o postare anterioară despre un tort de bezea cu cremă de lămîie. Este unul dintre puținele torturi pe care le fac, pentru că, de obicei, pregătirea unui tort presupune un efort foarte mare, ca timp și resurse materiale (ingrediente, vase, ustensile, decoruri), și pentru că țin foarte mult la timpul meu, am devenit și foarte selectivă.

Am găsit rețeta, cu ani în urmă, pe un forum culinar unde fusese scrisă și explicată în poze de o doamnă care trăiește în Suedia, de la care am ”furat” două rețete spectaculoase, pe care le fac foarte des și care întotdeauna au succes la publicul consumator, de aceea îi mulțumesc foarte mult, și pe această cale, Elenei.

Continue reading

Share