Miorița gastronomică

Puține lucruri din domeniul gastronomiei îmi sînt neplăcute. În general e o delectare pentru mine să aud oamenii vorbind despre mîncare, gastronomie în general, programele mele preferate la televizor sînt cele culinare, revistele pe care le mai citesc în format ”hîrtie” sînt tot cele cu rețete, iar pe internet probabil că 50% din ce urmăresc este despre mîncare. Cum am mai lăsat să se ghicească și din articolul meu scris acum cîțiva ani, Și bucătarii amatori (se) plîng cîteodată, un lucru care nu îmi place în domeniul acesta este plînsul, lamentarea (după mine astea două nu sînt sinonime, plînsul e o lamentare cu lacrimi, lamentarea e un plîns tăcut, cum vreți s-o luați).

Continue reading

Konak turcesc – vești bune

Prima veste bună e că am de gînd să chiar dau drumul pe blog la postul ăsta, am început destule și ori nu le-am finalizat, ori nu le-am publicat. Asta înseamnă că trebuie să scurtez vorbăria și să transmit mesajul principal în cît mai puține cuvinte. Cum scriu mai multe, cum mi se pare că trebuie reparat, recondiționat și re-re-re-formulat.

A doua veste bună este că am descoperit că proprietarul unuia dintre magazinele mele preferate din Constanța, o măcelarie turcească, și-a deschis un restaurant cu specific turcesc. De fapt nu l-a deschis el, ci l-a preluat de curînd de la altcineva.

Continue reading