Crumble în(tr-o singură) tigaie – fără cuptor

Am promis în postarea anterioară că voi pune rețeta de crumble executat în totalitate pe aragaz, într-o tigaie, așadar fără cuptor. Rezultatul este un desert excepțional, fără compromisuri în ceea ce privește gustul sau textura crocantă cu care sîntem obișnuiți cînd e vorba de crumble. Am și o rețetă clasică de crumble pe site, făcută la cuptor.

Pentru cine nu știe ce e crumble-ul, fac o mică prezentare: e un desert făcut dintr-un strat de fructe proaspete coapte, caramelizate, înmuiate, însiropate, cum vreți să le ziceți, acoperite de un aluat fărîmițat (după cum îi spune și numele englezesc), destul de brut, deci nu îndelung frămîntat, făcut din unt, făină, zahăr. Desertul se servește fierbinte, cu înghețată alături.

Ingrediente:

Pentru crumble:

  • Făină albă – 100 g;
  • Zahăr brun – 70 g;
  • Cereale integrale – 30 g (eu am folosit un model cu semințe, cîteva fructe uscate și migdale zdrobite în amestec);
  • Scorțișoară măcinată – jumătate de linguriță;
  • un praf de sare;
  • Unt – 100g;

Pentru stratul de fructe:

  • Prune fără sîmburi – 350g; (sau orice alte fructe: mere, piersici, rubarbă, cireșe etc.)
  • Unt – 25g;
  • Zahăr tos (sau brun) – 1,5 linguri;
  • Scorțișoară măcinată – 1 linguriță;
  • un praf de sare;
  • 1 lingură zeamă de lămîie;
  • Vin – jumătate de pahar;
  • O păstaie de vanilie.

Pentru servire și ornare: înghețată de vanilie, mentă verde.

Mod de preparare:

Spre deosebire de crumble-ul clasic, la a cărui preparare începem cu fructele, la acesta începem cu aluatul, pe care îl preparăm primul, pentru că are nevoie de timp să capete textura potrivită, dar și pentru că fructele pregătite ulterior vor rămîne în tigaie, punînd deasupra lor aluatul.

Ingredientele uscate (făină, cereale, scorțișoară, zahăr brun și sare) se pun toate într-un castron.
Se amestecă foarte bine totul. Știți că nu mă joc cînd vine vorba de poze, așa că am o poză și cu ingredientele uscate amestecate.

Într-o tigaie cu fund dublu se pune la încălzit untul.

Cînd este aproape topit, punem amestecul de ingrediente uscate și îl lăsăm aproximativ 10 minute pe foc, mai întîi foc mic, apoi ne mai putem juca cu flacăra, în funcție de cum vedem că se schimbă aluatul.

Prima dată va fi legat, apoi, pe măsură ce se coace, devine din ce în ce mai fărîmicios, mai rumen și mai frumos mirositor.

Chiar dacă avem impresia că este suficient de rumen după doar cîteva minute, este necesar ca făina să se coacă bine, așa că dăm focul mai încet și lipim amestecul bine de fundul tigăii, apoi amestecăm, presăm din nou și tot așa pînă trec cele minim 10 minute.

Cînd este gata, răsturnăm acest amestec pe o hîrtie de copt, lăsîndu-l să se răcească și să se întărească pînă cînd preparăm amestecul de fructe. Nu îl împrăștiem prea tare, pentru că e mai bine să se solidifice puțin, să avem ce fărîmița pe deasupra fructelor, dar să rămînă și bucăți ceva mai mari.

Acum ne putem ocupa de fructe, pe care le pregătim în aceeași tigaie cu fund dublu, fără să mai necesite nici măcar spălare, cel mult ștergerea cu un prosop de hîrtie.

Punem toate ingredientele deodată în tigaie, la foc potrivit.

Se formează mai întîi un sirop în care vor fierbe fructele, se va lega din ce în ce mai tare toată compoziția, iar noi amestecăm aproape continuu în acest timp. Nu va dura nici prepararea acestuia mai mult de 10 minute. La final va arăta aproximativ ca mai jos.

După o mică pauză de răcorire, dar mică de tot, începem să presărăm pe deasupra fructelor aluatul pregătit mai devreme, într-un strat cît mai uniform.

Presăm ușor crumble-ul peste fructe, cît să se unească ambele straturi.

După 5-10 minute se poate mînca. După cum spuneam, combinația ideală este cu înghețată, eu o ador pe cea de rom cu stafide, care nu-mi lipsește din congelator, așa că le-am combinat. Dar merge foarte bine și cu înghețata de vanilie sau de care vă place vouă. De asemenea, merge cu un fir  de mentă, și pentru aspect, dar și pentru senzația de răcoare pe care o dă. Eu nu i-am pus, că n-am avut.

Oricum ați alege să-l prezentați, veți fi uimiți de textura crocantă a crumble-ului, de dulceața și aroma pe care o au fructele, de cît de repede poate fi făcut un desert delicios… și alte uimiri pe care aștept să mi le dezvăluiți voi după ce-l veți face.

2 thoughts on “Crumble în(tr-o singură) tigaie – fără cuptor

  1. Clar, cu prune e cel mai bun, și nu că alte fructe n-ar da sens prăjiturii, nicidecum, dar pruna are ceva aparte, asta ca să nu mai zic că bunica, mai apoi mama, făceau tot cu prune, crescând practic cu ideea că pruna e cea care dă sens, viață, la tot aluatul ăla.
    Fain, mi-e poftă și mie dor deopotrivă.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *