Musaca rapidă – reciclări

Probabil că fripturile sînt cele mai reciclabile feluri de mîncare, pentru că de obicei ne pare rău să aruncăm ceva ce știm că are valoare mare, atît din punct de vedere financiar, cît și din punct de vedere nutritiv. De aceea de cîte ori îmi rămîne niște carne deja pregătită în vreun fel, mai înainte de a o da la un cățel pe stradă (gest condamnat de cei mai mulți, dar pe care recunosc că-l fac, pentru că pur și simplu nu pot arunca la gunoi mîncarea), încerc să o integrez într-un alt preparat pe care să-l pot consuma cu multă plăcere. Pentru că, să recunoaștem, friptura după o zi devine ceva total neapetisant, cel puțin după gustul meu. Se întărește, se usucă, capătă o culoare gri sau neagră, nu mă atrage așa ceva. Continue reading

Un electrocasnic mic – Robotul Panasonic MK-F800

Chiar așa, de ce sculele de bucătărie nu ar avea un masculin în ”electrocasnic” dacă sînt… roboți? E o întrebarea importantă, dar nu asta e dilema acestui articol, ci, în ceea ce mă privește, dacă acest electrocasnic robot ar avea sau nu ce căuta în bucătăria mea sau a altcuiva ca mine. Ca mine în sensul că eu gătesc, o fac des, dar nu mult, vorba lui Nichita ”prietenii mei nu sînt mulți, dar sînt nenumărați”.

Acum fix un an mă apropiam de finalul glorios al renovării bucătăriei mele, eveniment după care am devenit, în mod conștient și impus, nu chiar fără greutate, minimalistă în dotări, mai ales din cauza efortului uriaș depus la mutarea, înainte de renovare, a obiectelor de ”strictă” necesitate în bucătărie cum ar fi aparatul de tăiat cartofi pai pe care îl foloseam o dată pe an, un suport din fontă pentru 12 ouă, formele de torturi cu laterale detașabile pe care nu le folosisem niciodată și așa mai departe. Continue reading