Probabil că fripturile sînt cele mai reciclabile feluri de mîncare, pentru că de obicei ne pare rău să aruncăm ceva ce știm că are valoare mare, atît din punct de vedere financiar, cît și din punct de vedere nutritiv. De aceea de cîte ori îmi rămîne niște carne deja pregătită în vreun fel, mai înainte de a o da la un cățel pe stradă (gest condamnat de cei mai mulți, dar pe care recunosc că-l fac, pentru că pur și simplu nu pot arunca la gunoi mîncarea), încerc să o integrez într-un alt preparat pe care să-l pot consuma cu multă plăcere. Pentru că, să recunoaștem, friptura după o zi devine ceva total neapetisant, cel puțin după gustul meu. Se întărește, se usucă, capătă o culoare gri sau neagră, nu mă atrage așa ceva. Pe lîngă rețeta de plăcintă australiană cu carne, unde am folosit de asemenea carnea rămasă de la o friptură preparată ca aici, am făcut cu puțin timp în urmă și o musaca, în care am adunat chiar toate resturile de carne și legume rămase de cîteva zile prin frigider sau coșurile de legume. Ardei, morcovi deshidratați, un păstîrnac, roșii înmuiate, cepe începute și neterminate (folosesc cîte o jumătate la o salată, de exemplu, jumătatea cealaltă o pun într-un șervețel în frigider și acolo rămîne. Era foarte posibil să fi rămas și un rest de piure, pentru că de obicei friptura la cuptor o însoțesc cu piure ca garnitură, dar de data asta nu s-a întîmplat așa, deci a trebuit să-l fac acum, pe loc. Totul a durat foarte puțin, de aceea n-o să pierd nici eu mai mult timp acum ca să povestesc cum am făcut această musaca.
În primul rînd: am pus la fiert niște cartofi pentru piure.
Apoi:
Am pus în robot toate legumele veștejite și mai ”trecute” găsite prin bucătărie. După cum povesteam mai sus, acestea cuprindeau: ardei, morcovi, păstîrnac, roșii, ceapă. Unele au devenit lichide, altele foarte mărunte.
Am pus la călit într-un cub de unt și puțin ulei de măsline 2-3 căței de usturoi, cît să dea aromă.
Am turnat amestecul de legume pasate și am lăsat să ”fiarbă” puțin.
O bucată de friptură rămasă din ziua anterioară, cu tot cu zeama rămasă în tava unde am copt-o, am băgat-o la robot și am mărunțit-o.
Am adăugat peste legumele din tigaie carnea tocată și le-am lăsat puțin împreună.
Nu foarte mult, să mai rămînă și niște zeamă. Carnea a fost destul de condimentată, dar se mai poate adăuga niște sare, după gust.
Am băgat în robot cartofii, am turnat niște lapte și unt, sare, și i-am făcut piure. După cum vedeți și voi, nu e necesar să spălați vasul robotului, or să rămînă cîteva resturi de legume sau carne, nu e mare lucru.
Într-o tavă unsă cu unt și tapetată cu pesmet se pune un strat de piure, apoi amestecul de legume cu carne și iar un strat de piure. Nu facem mai multe straturi, că ne e foame și nu mai avem răbdare. În plus nici nu avem așa cantități uriașe de ingrediente, totul se va mînca la o singură masă de către 3 persoane. A, eu vorbesc despre cum a fost la noi.
Lipsește pasul cu straturile, după cum lipsesc și cantitățile, dar pînă la urmă aceasta nu este o rețetă în sine, ci o idee de reciclare, sînt convinsă că vă veți descurca dacă veți vrea să reciclați ceva. Am băgat la cuptor și le-am ținut doar foarte puțin, cît să devină toate din nou fierbinți, dar nu e necesar mai mult, ba chiar nici atît, totul fiind deja preparat termic.
Am mîncat musacaua alături de o salată verde cu ridichi și ceapă verde (proaspătă, de data asta).
