Risotto cu căpșuni

Greu îmi e să încep o postare cu o rețetă fără să vorbesc despre ea: de unde am aflat-o, de ce m-am hotărît s-o fac, lucruri care mie mi se par interesante dar habar n-am cum sînt pentru ceilalți care ajung să le citească. Recunosc, eu sînt destul de plictisită cînd caut o rețetă să stau să citesc de zece ori aceeași poveste despre cum Savarin a făcut savarina, Chateaubriand – Chateaubriand-ul, Pavlova – Pavlova etc. “Haha!”, hai nu mai rîdeți, știu și eu că nu e așa, v-am zis doar că citesc poveștile de 10 ori pînă apuc să ajung la rețeta propriu-zisă, doar am vrut să fac economie de text, care, iată, tocmai a devenit mai lung.

Bine, fie! Dacă vreți să aflați despre rețeta asta, vă spun: am văzut-o făcută de Gennaro Contaldo, a cărui bucurie de a găti mă binedispune mereu și mă face să-mi doresc să gust și eu dintr-un preparat în fața căruia el se entuziasmează ca un copil. Numai cînd îl vezi cum bate din picioare de plăcere și satisfacție îți vine să pui tigăile pe foc să faci și tu la fel. Al doilea motiv să fac rețeta asta a fost să particip cu ea, cu o poză cu produsul final, de fapt, la un concurs, așa că am făcut și cîteva poze intermediare, cum fac mai mereu cînd gătesc ceva nou.

Gata, acum rețeta:

Ingrediente:

  • 250 g căpșuni;
  • O cană orez;
  • 2 linguri ceapă tocată;
  • 50 g unt;
  • O lingură ulei de măsline;
  • Un pahar de vin rose sec (150 ml), am folosit un vin dobrogean drăguț, Caii de la Letea, pe care se menționa că are arome de căpșună și zmeură, și chiar a fost excelent și pentru acompanierea preparatului la final;
  • Supă de legume, aproximativ 500 ml;
  • 3-4 linguri de parmezan ras – eu am folosit brînză Praid alintată cu vin de la Hochland și a fost foarte bună;
  • Reducție de oțet balsamic;
  • Sare după gust.

Pentru supa de legume am folosit o ceapă, 2 morcovi și un păstîrnac.

 
 
 

Într-un vas întins, gen tigaie, se pune la topit un cub de unt de aproximativ 25 de grame și lingura de ulei de măsline, apoi se adaugă ceapa tocată cubulețe mici.

Se lasă pînă devine sticloasă și se adaugă orezul.

Se amestecă ușor pînă se încinge orezul și se ”stinge” cu paharul de vin rose, amestecînd continuu cu mișcări ușoare. Tot acum se poate adăuga sarea. Cînd vinul este aproape absorbit de orez, începem să turnăm supa de legume, în cantități mici, pe măsură ce este absorbită de orez, amestecînd continuu.

Cînd orezul a ajuns aproape de punctul final de fierbere, adică după aproximativ 15 minute, se adaugă căpșunile tăiate cubulețe.
Adăugăm 2-3 linguri de parmezan ras, un cub de unt, amestecăm bine, pînă cînd parmezanul se topește și risotto devine cremos.

Dacă mai este nevoie mai adăugăm puțin lichid, potrivim de sare, oprim focul și acoperim cu un capac pentru cîteva minute.

Se servește cu o lingură de parmezan deasupra, o căpșună de decor și un fir de reducție de oțet balsamic.

A fost ceva deosebit față de alte mîncăruri, că asta mi-am și dorit și de-asta am și făcut-o, interesant la gust și foarte plăcut ochiului, dar nu e ceva ce aș repeta prea curînd. Pot, însă, să îi înțeleg entuziasmul lui Gennaro dacă el a copilărit cu așa ceva, pentru că și noi, de exemplu, ne entuziasmăm în fața unor prune uscate cu orez.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *