Pulpă de berbec în aluat

Sîntem în preajma sărbătorilor pascale, aceasta fiind una dintre puținele perioade din an cînd românii pun pe masa lor preparate din carne de oaie, de fapt din miel. Nu prea se consumă carne de oaie pe la noi în restul anului. E suficient să începi să povestești cuiva despre un preparat în care se folosește oaie, că imediat te oprește: ”a, nu, NOI nu mîncăm oaie!”. În ceea ce mă privește, am scris în multe rînduri despre aprecierea deosebită pe care o am pentru carnea de ovine, fie că e vorba despre miel, berbec sau oaie. E o carne foarte gustoasă, mai slabă și mai ușoară decît cea de porc, dacă este bine pregătită și îi arăți interes în valorificare. Are unele particularități în gătire, dar odată aflate secretele, nu ai cum să mai spui că nu-ți place carnea de oaie.

Domnul tradițiilor culinare românești, Radu Anton Roman, scria că ”în Dobrogea, berbecul și cu doamna sa, oaia, împărățesc fără concurență: o singură vară de arșiță pe dealurile sterpe ale Casimcei ar metamorfoza orice vacă-ntr-o mîță costelivă și orice cal în măgar însetat”. E o descriere plină de umor, nu în totalitate reală, dar e adevărat că oile și caprele pe dealuri sînt cel mai popular peisaj ale unei călătorii prin Dobrogea, de cînd dă primul fir al ierbii, pînă toamna foarte tîrziu.

Continue reading

Tort baclava cu ciocolată

După postarea despre plăcinta dobrogeană, cu care am dat startul seriei de rețete legate de specificul local al zonei mele, Dobrogea, în proiectul derulat anul acesta de Selgros Romania cu pasionații de tradiții culinare din toată țara, m-am tot gîndit care să fie cea de-a doua rețetă propusă. Am atît de multe lucruri în minte pe care aș vrea să le povestesc, încît nici nu știu ce să aleg mai întîi. Îmi propusesem să aleg ceva care ține și de sezonul acesta, ceva ce răsare sau se coace numai acum, dar fiind încă iarnă, nu am găsit nimic specific.

O discuție între mai mulți bloggeri culinari mi-a atras atenția zilele trecute. Este postul Paștelui, dar lumea are totuși unele evenimente de parcurs în această perioadă, așa că s-a ridicat problema realizării unor dulciuri festive de post, și, de ce nu, chiar un tort de post. Ideile cu privire la ingredientele care puteau fi folosite nu lăsau foarte mult loc de întors, dar lăsau foarte mult de dorit în privința calității: ”frișcă” vegetală, margarină, biscuiți pisați, stau și mă întreb ce treabă au aceste ingrediente cu savoarea, care se presupune că nu trebuie să-i lipsească unui tort. M-am gîndit că baclavaua se poate face foarte bine de post, dacă scoatem unele ingrediente pe care le folosim fără probleme în restul timpului. Așa cum am descris și în rețeta tradițională de baclavale, la realizarea foilor în casă se folosesc ouă și iaurt, iar foile pot fi unse apoi cu unt. Dacă le scoatem pe acestea, baclavalele devin 100% de post. Foi de baclavale făcute numai din făină se găsesc de cumpărat, acestea pot fi unse și cu ulei, deci am început să-mi imaginez deja cum aș face un tort baclava. Cu ciocolată! L-am fabricat mintal în toate detaliile lui. Ca orice tort, și acesta trebuia să se remarce prin opulență, așa că nu m-am oprit doar la introducerea ciocolatei în umplutură, ci și în alegerea celorlalte ingrediente. Mi-am propus să folosesc 4 feluri de nuci (și o să numesc așa toate fructele oleaginoase folosite): fistic, alune de pădure, migdale și nuci obișnuite.  Să-l însiropez cu sirop aromatizat cu cuișoare, vanilie și apă de tarndafiri. Să-l ornez cît mai bogat și interesant, cu fructe uscate, fructe oleaginoase (nuci) și petale de trandafiri. Am căutat, m-am documentat, am găsit idei de decorare și m-am pus pe treabă, adică am reinterpretat celebrele baclavale într-un nou preparat: tortul baclava cu ciocolată!

Continue reading

Plăcintă dobrogeană

Constanța pare să fie metropola unei mulțimi de mici meserii care nu necesită o muncă serioasă. Negustorii de pepeni stau așezați cu nonșalanță în fața tejghelelor lor, lustruitorii de pantofi, vînzătorii de alimente neverosimile cum ar fi semințele de dovleac și boabele de fistic, de dulciuri, de monede grecești, de relicve antice colectate de pe malul mării, negustorii de pește, etc. Mulți rămîn toată ziua în colțul unei case așteptînd cumpărătorii. În căldura sufocantă a verii, sub soarele care face să dogorească casele albe, nimic nu este mai caraghios decît să mergi și să faci semne pentru a atrage clientul.

În aer plutesc mirosuri de ulei încins, de piper, de roșii coapte și ceapă prăjită. Toată gama picantă a bucătăriei orientale ne pătrunde în nări. Toate prăvăliile dau spre stradă. Se vede cum se coace pîinea, cum se rumenește puiul, cum se prăjește ardeiul sau peștele. Acest fapt nu doar provoacă apetitul, dar este și foarte pitoresc și animă în mod unic orașul.

Cuvintele de mai sus sînt scrise de Eugene Pittard, un antropolog elvețian care a elaborat un studiu de o mare însemnătate despre Dobrogea românească în lucrarea La Roumanie; Valachie, Moldavie, Dobroudja, după cercetările desfășurate în România la sfîrșitul secolului XIX.

Continue reading

TourX – Ruta albastră – experiențe inedite în Dobrogea

V-am vorbit în postarea mea de zilele trecute despre un proiect foarte interesant al unor oameni entuziaști care vor ca în viitorul apropiat să plaseze Dobrogea în TOP 10 European Smart Destinations. Ei, ce ziceți? E suficient de îndrăzneață ideea ca să vreți să aflați și cum vor face asta? Pentru că eu sînt convinsă că o vor face.

TourX e un proiect susținut și promovat de Inomar Cluster, puteți citi pe larg pe site-ul lor care le sînt obiectivele, viziunea și misiunea. TourX este instrumentul prin care Inomar își propune să promoveze Dobrogea ”continentală”, adică acea parte din Dobrogea pe care turiștii o văd doar în drum spre litoral, în rest străbătînd cel mult drumul între stațiunile de pe litoral, de la nord la sud și invers. Iubitorii Dobrogei știu că ținutul ăsta înseamnă mai mult, nu doar litoral. Pe lîngă relief, foarte variat, Dobrogea are istorie, diversitate faunistică, multiculturalitate etnică și confesională, muzică, dansuri și mîncare delicioasă, toate acestea putînd fi experiențe, dacă le cauți și le faci. Ce face TourX? Le pune pe toate laolaltă, în niște circuite de vacanță pe care orice localnic sau turist le poate face într-o zi. Pentru început au pus la punct 3 rute, fiecare cu o sumă de experiențe pe care turiștii care se înscriu le pot face. Ruta Mov, Ruta Verde, găsiți, de asemenea, informații despre ele pe site-ul TourX, fiecare avînd atracțiile ei.

Duminică, pe 25 iunie 2017, s-a lansat Ruta Albastră – între cetăți și ape. Mărturisesc că, din toată Dobrogea, asta este ruta mea preferată, așa că la auzul primei propuneri ”mergi cu noi?”, am zis un DA! hotărît și pînă la plecare am tot confirmat ca nu cumva să-mi ia altcineva locul.

Continue reading

Dobrogea – tururi, excursii

Preiau mai jos un text pe care l-am publicat în diverse alte locuri, numai pe blogul meu încă nu.

Scriu în el despre experiențe culinare în Dobrogea, inclusiv litoralul, dar nerezumîndu-mă strict la el. Cînd l-am scris, și de cîte ori l-am recitit, mi-am propus să fac ceva mai mult, cum ar fi, de exemplu, niște călătorii, tururi culinare pe diverse rute din Dobrogea, și pentru alte atracții, dar și pentru experiențe culinare inedite. Anul trecut am făcut cîteva rute, dar într-o formație extrem de redusă, eu și cîteva prietene. Noroc că unii oameni gîndesc și ei ca mine, doar că la scară mai mare, iar întîmplarea a făcut să dăm unii peste alții.

Mîine voi participa la una dintre aceste excursii, pe o rută de care sînt absolut îndrăgostită, Ruta albastră – între cetăți și ape. Pînă mă întorc cu impresii, sper frumoase, și poze, vă las să citiți articolul de mai jos. Are sezonalitatea lui, fiind scris înainte de un 1 mai, după cum veți citi, dar trebuie să mă pregătesc pentru mîine, așa că nu-l mai editez.

Încep cu două poze făcute de mine mai demult, undeva pe această rută.

Continue reading

Album literar gastronomic tătăresc

Un eveniment deosebit petrecut în lumea culturală, multiculturală și gastronomică a Constanței a avut loc zilele trecute prin apariția Albumului literar gastronomic tătăresc, o lucrare de suflet a doamnei Leila Kerim Wilson. Fiică a scriitorului și jurnalistului Altay Kerim, căruia i se datorează numeroase materiale dedicate comunității tătare din România, dar și două valoroase dicționare, român-tătar și tătar-român, autoarea a dus la bun sfîrșit, prin lansarea acestui album, un proiect început împreună cu tatăl ei.

Continue reading

Dobrogea mai puțin umblată – invitație la un tur culinar

”Coc” de mult timp ideea unui tur culinar al Dobrogei, iar acum am ocazia să vă invit să citiți articolul meu de la link-ul de mai jos, și, dacă vi se pare interesant, să vă înscrieți pentru acest tur. Vă aștept cu drag înscrierile, urmînd ca detaliile organizatorice să le stabilim împreună.

Dobrogea mai puțin umblată

Cîteva fotografii care sper să vă inspire să acceptați invitația:Jurilovca

IMG_0714 IMG_0717 IMG_9312

20150407_210049 20150522_211000 20150522_212812 IMG_0709